Cercetător şi promotor al limbii române
Pentru tiparDin momentul repartizării sale, după absolvirea universităţii (1957), la Institutul de Limbă şi Literatură, Vasile Melnic se angajează plenar să cerceteze comoara de nestemate a graiului popular, împreună cu alţi colaboratori din cadrul instituţiei academice. Înfiinţat în anul 1956, Sectorul de dialectologie, la care urmau să fie elaborate, pe parcursul anilor, lucrările fundamentale în domeniul geografiei lingvistice pentru spaţiul de limba română de la est de Prut, i-a fost pentru Vasile Melnic adevărată şcoală într-ale ştiinţei lingvistice, etapă de activitate hotărâtoare în afirmarea sa ca cercetător.
Colegul meu (împreună am lucrat cot la cot peste 30 de ani) s-a dedicat în întregime cercetării graiurilor limbii române cu ataşamentul sincer faţă de ţărani, buni păstrători şi cunoscători ai limbii, tradiţiilor şi datinilor. A participat la realizarea unor lucrări colective.
Sectorul nou format avea drept sarcină primordială pregătirea unui chestionar în vederea realizării pe teren a anchetelor dialectale şi a elaborării Atlasului lingvistic moldovenesc (ALM), atlas regional în raport cu Atlasul lingvistic român – atlas naţional alcătuit de către reputaţii dialectologi Sever Pop şi Emil Petrovici, sub îndrumarea lui Sextil Puşcariu.
Vasile Melnic a participat, întâi de toate, la redactarea, împreună cu Rajmund Piotrowski, Vitalie Sorbală, Rubin Udler, Victor Lisiţki şi Victor Comarniţchi, a Chestionarului ALM (Chişinău, 1960). Această programă de lucru include 2548 de întrebări, 89 dintre acestea aparţinându-i lui V. Melnic (78 – Gramatica; 11 – Lexicul).
În reţeaua ALM au fost cuprinse 240 de localităţi, situate în Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, Maramureşul istoric de la nord de Tisa, Transnistria, inclusiv aşezări româneşti (enclave) risipite în sud-estul Ucrainei, Caucaz şi în partea asiatică a fostei U.R.S.S. (până în Ţinutul Primoriei).
Un loc aparte în activitatea lui V. Melnic la elaborarea ALM îl ocupă colectarea materialului din 227 de localităţi (1957-1965). A străbătut împreună cu colegii săi mii de kilometri pe drumurile de ţară, din Maramureş şi până în Caucaz.
Vasile Melnic a fost astfel un pasionat dialectolog de teren. Cercetarea îi adaugă specialistului „perspectiva spaţială”: asocierea faptelor de limbă cu conturul ariei dialectale, cu vorbitorii de viu grai din diverse zone, cu ocupaţiile lor străvechi sau cu îndeletnicirile mai noi.
Cunoaşterea temeinică a vorbirii vii şi a vieţii satului cu tradiţiile şi datinile strămoşeşti, firea comunicativă i-au ajutat conaţionalului nostru să înregistreze la faţa locului, pe teren, un variat şi autentic material faptic dialectal, cartografiat ulterior, parţial, de el însuşi în ALM sau de către colegii săi de la Sectorul de dialectologie, care au elaborat şi editat, în perioada 1993-2003, Atlasul lingvistic român pe regiuni. Basarabia, nordul Bucovinei, Transnistria, vol. I-IV, continuare la ALM, cu titlul reformulat (coordonator Vasile Pavel).
În cadrul Institutului de Limbă şi Literatură al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (astăzi Institutul de Filologie), cu participarea lui Vasile Melnic (în calitate de coautor), au fost elaborate şi tipărite importante lucrări colective de dialectologie şi geolingvistică, dintre care se impun:
Atlasul lingvistic moldovenesc. Volumele I-II (fiecare în câte două părţi), Chişinău, 1968-1973, operă fundamentală, avându-i autori pe Victor Comarniţchi, Vasile Melnic, Vasile Pavel, Rubin Udler. Atlasele lingvistice s-au impus, încă de la primele apariţii (vezi: J. Gilliéron, E. Edmont, Atlas lingvistique de la France, Paris, 1902-1910), drept lucrări de căpetenie prin valoarea lor de sursă documentară şi ştiinţifică în cercetarea limbii vii în spaţiu. Ele oferă imaginea sinoptică a graiurilor şi dialectelor, a extinderii şi repartizării pe teren a varietăţilor de vorbire, cu reale implicaţii diacronice, legate de evoluţia graiurilor. Atlasul lingvistic moldovenesc reprezintă rezultatul unor îndelungate cercetări în domeniul geografiei lingvistice româneşti, lucrare ce se înscrie în programul de cercetare a problemelor fundamentale ale limbii române, în varietatea şi bogăţia sa.
Texte dialectale. Volumul I-II, Chişinău, 1969-1971.
Dialectologia moldovenească (manual), Chişinău, 1976.
Dicţionar dialectal (cuvinte, sensuri, forme). Volumele I-V, Chişinău, 1985-1986.
Profesorul universitar, doctor în filologie Vasile Melnic a interpretat o parte din materialul publicat în ALM în monografia sa Elemente de morfologie dialectală (Chişinău, 1977) şi într-o serie de articole ştiinţifice (vezi culegerea: Vasile Melnic, Mândria şi speranţa noastră, Chişinău, 1999, p. 40-128), unele dintre aceste lucrări fiind prezentate mai întâi la întruniri ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
La ceasul deşteptării noastre naţionale (1989-1990) profesorul V. Melnic a militat pentru adoptarea Legislaţiei lingvistice şi revenirea la alfabetul latin, pentru recunoaşterea unităţii lingvistice moldo-române.
Distins dialectolog şi profesor universitar, Vasile Melnic a fost o fire deschisă, prietenoasă. A plecat în altă lume lăsând pentru generaţia de dialectologi de azi şi de mâine imaginea unui neobosit cercetător şi promotor al limbii române vorbite la est de Prut.